O, creste-mi iubirea

miercuri, 23 iunie 2010


,,O, creşte-mi iubirea"

O, creşte-mi iubirea in inima mea,
Iisuse, Iisuse, mereu te-oi ruga!
Îmi umple cu dorul pe care-l aştept
şi ochii, şi glasul, şi inima-n piept!

O, creşte-mi iubirea, Iisuse iubit,
să fiu de-a' ei haruri mereu copleşit!
Revarsă-mi-o-n suflet ca val după val,
Ca râul ce creşte si dă peste mal!

O, creşte-mi iubirea, iubite Iisus,
În starea şi-n locul in care m-ai pus!
Să port pretutindeni belşugul de har
şi-a ei revărsare să n-aibă hotar!

O, creşte-mi iubirea Iisuse iubit,
Și chiar de m-ar arde, să fiu mistuit,
Flămând de iubire, mereu Te-oi ruga,
O, creşte-mi iubirea si-n inima mea!

Am dat de piesa asta in urma cu o zi, nu o stiam pana acum, dar m-a facut sa constientizez ca avem nevoie de o dragoste mai mare pentru cei din jur dar in special pentru El, ducem lipsa de asta, ne da cu minus.
Suntem atat de superficiali in dragostea noastra pentru Domnul si spunem: dar Doamne sti ca eu te iubesc (asta cand avem ceva probleme) in rest...prea putin, ne merge prea bine cateodata si uitam de Cel care ne iubeste si care ne-a dat toate acele lucruri de care noi avem nevoie, lucruri pe care noi singuri nu le-am putea obtine.
Celui de langa tine cand i-ai aratat, cand i-ai spus ultima oara ca il iubesti? stiu ca poate e constient de asta dar noi oamenii avem nevoie sa si auzim lucrul asta, macar din cand in cand. De ce ne e atat de greu sa mergem si sa-i spunem cuiva drag, te iubesc (parintilor, fratilor, prietenilor, sotului, nevestei, copiilor...etc), Nu astepta prea mult, s-a putea sa regreti intr-o zi ca nu i-ai spus suficient aceste 2 cuvinte care conteaza atat de mult pt cineva. E o rusine? Nu...dar nu trebuie spuse decat atunci cand simti acest lucru, nu sunt cuvinte de aruncat.

Am primit acest dar minunat, iubirea..nu-l irosi si nu-l arunca aiurea, bucura-te de el si in el.
O..de am avea o iubire atat de mare pentru Domnul incat sa nu aiba capat, sa dea pe dinafara, nu am mai avea nevoie de nimic.

Noi avem un handicap mare...lipsa de iubire pentru cei din jurul nostru si pentru Creator... Tanjeste suflete dupa iubirea deplina pentru creatorul tau.

O, creste-mi iubirea in inima mea!

Pentru Tine

luni, 21 iunie 2010


Asculta mai multe audio Diverse

Multumit sau Nemultumit?

luni, 14 iunie 2010


Ma gandeam zilele astea daca vom ajunge vreodata sa fim multumiti de ceva, intotdeauna este cel putin un lucru de care sa ne plangem, parca este o boala pe care o avem toti, o boala incurabila. Orice si oricat am avea vom gasi puncte slabe, ceva ce au altii si noi nu avem, ceva ce apare nou pe piata si ne "trebuie" neaparat, nu ca am avea nevoie ci doar pentru ca e nou si trebuie, e obligatoriu sa facem rost de acel lucru...hmm...am patit-o si eu cu un telefon, l-am vazut si atat l-am visat noaptea pana l-am cumparat, dupa o jumatate de ora gata...a trecut tot farmecul, l-am avut dar nu era o necesitate si ca urmare nici nu m-a incantat foarte mult dupa ce l-am avut. Cam asa suntem toti, tot timpul aud, de a-si avea si eu o masina, o casa, o gradina...fuaii...cred ca a-si fi cel mai fericit, dar dupa ce le ai tot nu vei fi fericit pentru ca gasesti alta lipsa pe care nu o ai si tot asa, intrebarea e, pana cand?
Spunem ca suntem in criza, noi inca nu stim ce e criza, pe majoritatea criza inca nu i-a afectat, inca lumea isi permite sa cumpere aparatura, sa-si cumpere haine si papuci scumpi, sa mearga in concedii, sa....etc, dar totusi lumea se plange, nu se plang atat cei care chiar nu mai au nimic ci se plang cei care au, asta e de cand lumea si tot asa va fi. Nemultumitului i se va lua si ceea ce are.
Daca e soare nu e bine ca e prea cald, vrem ploaie, cand ploua...vai ce vreme urata nu iasa odata soarele? suntem mai rai ca vremea.
Intrebarea mea e...de ce nu putem fi multumiti de ceea ce avem, sunt multi care nu au nici macar jumatate din cat ai tu, care nu sunt sanatosi, care nu au ce manca, unde dormi, nu au o familie, dar sunt mai multumitori ca tine, ca noi. Credem ca totul ni se cuvine, ni se cuvine sa avem de toate, noi nu trebuie sa facem nimic caci pe primim de gratis, vai....vai de ziua cand ni se vor lua toate pentru ca nu am fost multumitori.

Multumeste-te cu ce ai si lupta daca vrei sa ai mai mult, dar fi constient ca nu tot ceea ce iti doresti e ceea ce ai nevoie.

Un concediu calduros

joi, 10 iunie 2010



Dupa un frumos concediu ne-am intors din nou la locul de unde am pornit, la munca..of...si era atat de bine, vreme minunata, mare, piscine, pesti rai si muscatori :), tobogane in piscine, tenis, banana pe mare (o experienta pe care multi nu mai vor sa o repete :) ) tot ce ti-ai dori de la un concediu.
Desi a fost drumul destul de lung si obositor, am mai ajuns si pe campuri si sate care mai de care, am ajuns intr-un final la destinatia noastra din Kusadasi, locul unde am fost cazati. Un hotel frumos, oameni respectuosi si zambitori, un loc de unde nu ai mai pleca.
Dupa primele 5 minute de intrare in mare am realizat ca intr-adevar eu cu pestii nu suntem prieteni :))
Am avut parte de un timp binecuvantat, nu ne-a lipsit nimic, nici vremea buna, nici mancarea care a fost mai mult decat suficienta, sucuri si dulciuri din plin.
Ar trebui sa fim atat de multumitori pt tot ce primim, nimic din ce avem nu e datorita meritului nostru, totul este un dar de la Dumnezeu.
Dupa o saptamana de liniste si relaxare am ajuns si acasa :(, la lucru de care eu nu prea am kef, am ramas conectata acolo la mare, inca soarele, sucurile naturale si bune, dar tot ce e frumos se mai si termina :) asa ca nu pot fi decat multumitoare pentru acea saptamana superba pe care am avut-o alaturi de cei cu care am mers incolo.

Acum astept cu nerabdare urmatorul concediu, urmatoarea scapare de agitatie, masini, si stress, dar pana atunci mai raman putin cu imaginea marii colorate la apunerea soarelui, o priveliste minunata, o minunatie.


A apărut o eroare în acest obiect gadget
Un produs Blogger.